În zilele noastre, ecommerce-ul reprezintă o componentă obligatorie pentru retailerii și brandurile premium care comercializează orice fel de produse sau servicii. Potrivit cercetărilor, digitalizarea altor servicii din ultimele decenii, accesul îmbunătățit la tehnologie și evenimente precum pandemia de COVID-19 au accelerat ecommerce-ul în aproape toate categoriile de retail. În acest articol, vom recapitula câteva aspecte de bază privind ecommerce-ul, prezentând principalele sale trăsături, de la începutul acestui model de afaceri până la evoluția sa din ultimii ani, precum și cele mai noi tendințe în acest domeniu.
Ecommerce pentru începători – noțiunile de bază
Ce poate fi considerat ecommerce?
Dacă analizăm cuvântul în sine, ecommerce vine de la „comerț electronic” – ceea ce înseamnă în esență a cumpăra sau a vinde ceva online. De asemenea, se poate referi la canalul de vânzări al oricărei alte companii care comercializează online; de la utilizarea unei aplicații pentru a face o comandă și până la plata online, totul este considerat ecommerce.
Este, într-adevăr, o definiție în sens larg, care permite mai multe modele de ecommerce, oferind spațiu de dezvoltare, astfel încât acesta să devină principalul mod de desfășurare a tranzacțiilor.
Istoria ecommerce-ului
Prima apariție sau prezentare a conceptului de ecommerce a avut loc în 1979, când antreprenorul englez Michael Aldrich a prezentat un model care conecta un televizor la un computer ce procesa tranzacții, printr-o linie telefonică, realizând astfel legătura între companii și oameni și făcând posibile tranzacțiile online. Sunt persoane care încă mai asociază această tranzacție cu ceea ce se numește teleshopping, în cadrul căruia oamenii pot face cumpărături prin intermediul unor apeluri telefonice, dar, în general, acesta este considerat momentul în care a luat naștere comerțul electronic.
Nu după mult timp, în 1982, a fost fondată prima companie de ecommerce, Boston Computer Exchange. Practic, aceasta funcționa ca o piață online unde oamenii își putea vinde computerele folosite.
Două evenimente importante în istoria comerțului electronic au avut loc în anii ’90 și interesant este că au provenit din același domeniu: cel al cărților. În 1992 a fost creat Book Stacks Unlimited, primul marketplace online pentru cărți. Trei ani mai târziu a venit momentul în care Amazon a fost în centrul atenției, fiind cea mai nouă platformă de ecommerce pentru cărți – nu a fost dintotdeauna gigantul în domeniul comerțului, care deține propriul său lanț de magazine alimentare.
Începând de atunci, plățile digitale au devenit realitate odată cu PayPal, iar când a luat naștere Alibaba, acesta a deschis calea pentru noi oportunități și pentru diferite modele de ecommerce: de la cel tradițional până la marketplace-uri.
Este bine să subliniem faptul că ecommerce a devenit apreciat la scară largă numai după apariția internetului și a globalizării. Înainte de acest moment, foarte puține companii mizau pe operațiunile din mediul digital, dintr-un motiv foarte simplu: nu erau profitabile. Și, desigur, schimbarea comportamentului consumatorilor a jucat un rol foarte important în această popularizare: inițial aceștia cumpărau online doar articole de colecție, iar ulterior foloseau internetul ca instrument pentru compararea prețurilor și a articolelor.
Evoluția ecommerce
Piața de ecommerce a avut o evoluție fantastică la diferite niveluri: statistici generale, modele de afaceri și tehnologie. Le vom analiza pe toate.
Dacă urmărim cifrele, dezvoltarea este remarcabilă: între 2014 și 2021, vânzările anuale în ecommerce la nivel global, din sectorul retail, au crescut de la 1,3 miliarde USD până la 4,8 miliarde USD. Prognoza pentru anul 2024 este de 6,3 miliarde USD, ceea ce înseamnă o creștere de 31%. Pandemia de COVID-19 joacă un rol extrem de important în această creștere: numai în Statele Unite ale Americii, s-a înregistrat o creștere de până la 61% în materie de cumpărături online între 2020 și 2021, în timp ce magazinele fizice au înregistrat o scădere a vânzărilor.
Câteva alte regiuni și țări au parcurs același proces, forțând companiile să urmeze calea digitalizării pentru a răspunde nevoilor clienților și pentru a se menține competitive. Acest fenomen nu a fost specific unui anumit domeniu – impactul s-a resimțit peste tot, de la industria modei până la cea alimentară.
În ceea ce privește modelele de afaceri și tehnologia, există numeroase experiențe și moduri noi de a desfășura operațiunile/de a face cumpărături. Îți prezentăm în continuare câteva dintre acestea.
Modelul marketplace
Cu trecerea timpului, vânzările sau construirea unui marketplace online au devenit din ce în ce mai simple, ceea ce explică de ce, în anul 2021, 43% dintre achizițiile efectuate în SUA s-au realizat de pe marketplace-uri – fără a include Amazon. Există o mulțime de avantaje pentru vânzător și pentru companiile care aleg fie să vândă pe un marketplace, fie să implice vânzători terți, care să își desfășoare operațiunile în spațiile lor digitale, de exemplu prin adăugarea unui nou canal de vânzări și prin dezvoltarea sortimentului de produse.
Ecommerce omnichannel
Cu trecerea anilor, pentru a ține pasul cu preferințele consumatorilor, a apărut o experiență de shopping complet conectată, care le permitea acestora să cumpere de oriunde, să aleagă între livrare sau preluare și chiar facilita retururile și schimburile.
Până în decembrie 2019, vânzările online reprezentau 63% din dezvoltarea înregistrată în sectorul omnichannel din perioada respectivă. Începând din 2021, conform datelor furnizate de Google, strategiile omnichannel generează o rată mai mare cu 80% a vizitelor în magazine.
Ecommerce era inițial o afacere autonomă, însă statisticile și schimbările din ultimii ani estimează de fiecare dată că omnichannel reprezintă calea mai bună.
Modele de afaceri în ecommerce
Un magazin ecommerce își poate desfășura activitatea urmând diferite modele de afaceri. Le putem defini prin prisma următoarelor elemente: cine vinde către cine, cum vinde și unde vinde.
Când este vorba despre cine vinde către cine, modelele sunt la fel ca la toate celelalte operațiuni comerciale:
- B2C: Business to Consumer. Practic, companiile vând produse și servicii către clientul final. Este același model aplicat în centrele comerciale obișnuite, de exemplu.
- B2B: Business to Business. Companiile care vând produse sau servicii către alte companii își desfășoară activitatea urmând acest model – astfel funcționează companiile din sectorul auto din Brazilia: vând direct către distribuitori, care ulterior vor vinde către clientul final.
- C2C: Consumer to Consumer. Aceasta este situația unor site-uri web precum eBay sau Etsy, unde oamenii pot vinde produse utilizate sau artizanale.
- C2B: Consumer to Business. Imaginează-ți un freelancer care își vinde produsele către companii – exact așa stau lucrurile.
Pe de altă parte, dacă analizăm cum sunt vândute produsele sau serviciile, indiferent de modelul de afaceri, avem în vedere următoarele abordări:
- DTC: înseamnă „direct către consumator” (Direct to Consumer) și, după cum sugerează numele, include companiile care nu folosesc intermediari pentru a-și oferi produsele și serviciile consumatorilor finali – ei le vând direct acestora.
- Produse cu etichetă albă Se aplică acelor companii care vând doar produse cumpărate de la distribuitori; acestea nu au un produs propriu, pe care îl dețin în exclusivitate, ci doar își aplică pe ele marca și eticheta.
- Dropshipping: Aceasta este o metodă de prelucrare a comenzilor în care se folosește un vânzător terț ca agent de transfer, astfel încât companiile nu trebuie să țină produse pe stoc. În cadrul acestui model, compania răspunde doar de vânzarea produsului, de ambalare, de livrarea „last-mile” iar toate celelalte elemente de logistică implicate constituie răspunderea vânzătorului:
- Vânzarea en gros: Include companiile care vând produse (nu se aplică serviciilor, în acest caz) în cantități mari, la un preț mai mic, nu la bucată. Deși aceasta este o metodă frecvent întâlnită la companiile B2B, există multe companii B2C care o aleg.
- Comerțul retail pe bază de abonament: La fel cum procedează companiile și ziarele de mult timp, există și alte tipuri de afaceri care au început să își comercializeze produsele și serviciile în baza unor abonamente – aceasta este situația unor giganți precum Netflix și Spotify, și chiar a magazinelor alimentare, care au identificat această oportunitate în ultimii ani.
Viitorul în materie de ecommerce – la ce ne putem aștepta?
Viitorul rezervă multe posibilități pentru ecommerce și, deși părerile în ceea ce privește modul în care va arăta acesta sunt diferite (respectiv există voci care spun că acesta se va desfășura exclusiv online, în timp ce alții cred în revenirea magazinelor tradiționale), toată lumea este de acord că experiența clientului va fi mai importantă decât oricând, de exemplu prin personalizare și canale integrate. Iată câteva dintre tendințele care credem că nu doar vor înregistra o creștere spectaculoasă, ci vor rezista în anii următori
Live shopping
Imaginează-ți îmbinarea experienței dintr-un magazin fizic cu cea a shoppingului online – asta înseamnă live shopping. conectarea unei transmisii în stream live online cu un magazin digital, permițându-le astfel participanților să cumpere produsele prezentate live, sau chiar disponibilitatea unei persoane din magazin, care să răspundă oricăror întrebări sau pentru a oferi ajutor în vederea identificării celui mai bun produs. Este o tendință care nu va dispărea, iar succesul înregistrat de brandul de ciocolată de lux din Brazilia, Dengo, este un exemplu în acest sens.
Social selling
Peste 50% dintre americani își petrec cea mai mare parte a timpului pe dispozitive portabile, potrivit celor indicate de un studiu realizat de Statista. În timpul pandemiei de COVID-19, folosirea platformelor de comunicare socială a crescut cu 21%, indicând de fiecare dată faptul că tot mai mulți utilizatori își petrec timpul pe platforme precum Instagram, TikTok și Facebook. Companiile au găsit o modalitate în care pot profita de aceste cifre: vânzându-și produsele prin platformele de comunicare socială. Aceasta este ceea ce numim „social selling”, un model de ecommerce tot mai răspândit.
Comerțul conversațional
Comerțul conversațional înseamnă conversații în timp real între branduri și clienți, realizate prin aplicații de mesagerie, cu scopul de a vinde sau de a cumpăra. În ceea ce privește brandurile, acesta se poate realiza prin roboți de chat, cu ajutorul inteligenței artificiale sau cu persoane reale, toate având scopul de a încheia o tranzacție și, de ce nu, de a oferi o experiență mai atentă și mai personalizată pentru clienți.
Pe lângă tendințele prezentate mai sus, putem fi de acord că ecommerce a devenit o parte fundamentală a procesului de realizare a cumpărăturilor, constituind 13% din vânzările retail din Statele Unite, iar veniturile trimestriale depășesc valoarea de 222 miliarde USD în 2021. Cea mai bună opțiune este digitalizarea!